Au nevoie să stea cu ei, fără nenumărate opțiuni care vin, pleacă, se schimbă, fără animatori în persoanele părinților sau bunicilor, fără n activități prestabilite, fără program, fără timp.
I-am pus piscina Clarei pe terasă într-o zi călduroasă de Iulie, puțin după prânz când soarele lăsase geamul nostru în umbră, urmându-și drumul peste bloc, ca în fiecare zi. I-am pus muzică pe boxa portabilă și i-am adus jucăriile de baie. M-am gândit că timpul în care va sta în piscină va fi scurt comparativ cu cât au durat pregătirile: strâns totul de pe terasă (scaune, măsuță, covor), căutat piscina în dressing, spălat piscina de praf, umflat piscina cu pompa, umplutul ei cu găleata adusă de la baie în mai multe tranșe. Toate făcute de soțul meu, bineînțeles. Urma apoi tot procesul invers, cu strânsul.
Am făcut un platou cu fructe și ne-am așezat s-o privim pe Clara. Facem de multe ori asta. Stăm și ne uităm la ea. Atât. E fascinantă. A mâncat și ea câteva afine pe care le-a scufundat întâi în apă și a început distracția. Felul în care și-a găsit de lucru timp de mai bine de o oră în piscina ei mică (și pe lângă ea) fără să aibă nevoie de vreo idee de activitate din partea noastră, felul în care găsea mereu câte ceva nou de făcut doar cu ce avea acolo, felul în care copiii se pot juca în n feluri cu orice au la îndemână dacă sunt lăsați și învățați de la început să se bucure de spațiul lor și de timpul ei cu ei mi se pare minunat!
Am prins pe cameră doar câteva momente din tot ce a adus în mica noastră terasă din nemărginita ei creativitate interioară de copil. Cei mai mulți dintre noi o pierdem în decursul anilor prin grabă, dogme ale societății, presiuni, convingeri limitative și limitări venite de acasă, de demult.
A umplut o stropitoare cu gurița luând treptat apă din sticla ei, a dansat, l-a pus pe Emilian la AquaGym (pentru mine are înțelegere când îi spun că prefer să stau întinsă), a dansat pe melodiile de la grădi și de la dansuri, a scurs și a scos din piscină toate jucăriile așezându-le într-o linie peste care trecea cu picioarele desfăcute, le-a pus în cerc în jurul piscinei și juca cu ele “Ursul doarme și visează”, își imagina că sunt copii de la grădi și face cu ei cercul lor de dimineață, s-a tolănit în apă ca pe șeslong, a găsit modalități să își scurgă apa de pe ea în galetușă înainte să iasă pentru a nu mai uda așa rău pe jos etc.
Lăsați copiii să se plictisească și să își dezvolte, astfel, creativitatea. Lăsați-i să învețe să fie confortabili ei cu ei și să aprecieze momentele de singurătate, de joacă singuri, fără intervenții. Lăsați-i să se simtă independenți și nicidecum vinovați pentru că simt să fie fără voi. Lăsați-i să se cunoască, să se descopere, să se construiască, să se exprime.
Leave A Comment