Lucrurile pe care le facem împreună ca obiceiuri sudează relațiile și creează amintiri la care să te întorci cu nostalgie și recunoștință. Fie că e vorba de lucrurile pe care le faci constant cu copilul, prietenul sau partenerul tău. Dar, mai ales pentru copii, obiceiurile astea pun bazele unor punți de legătură atât de puternice între noi și ei. Plus de asta ei au nevoie de rutină. Iar atunci când rutina este presărată cu momente care le plac, rectific: “cu momente ÎMPREUNĂ care le plac”, atunci câștigul e enorm.

Clara are multe obiceiuri drăguțe. Nu ne-am chinuit sa le creăm pe fiecare în parte. Nu ne-am gândit în prealabil la toate. Marea majoritate a venit natural. Dar ne ajută să ne conectăm unii cu alții, ea cu ea însăși și să funcționăm în echilibru și bucurie.

• în rarele momente când beau o cafea îi place să o miroasă. Știe că corpul ei nu este pregătit pentru cofeină la această vârstă, dar o miroase pe a mea. Evit să îi spun că anumite lucruri sunt pentru adulți și nu sunt pentru copii, nu cred în asta neapărat, dar aici e altă discuție în care o să intru separat cândva. 🤭 Când se întâmplă să beau cafeaua acasă o facem împreună, iar de ceva timp mă acompaniază mereu cu o cană cu spumă de lapte și scorțișoară (nu Babycinno, praf din acela de se tot găsește în ultimul timp prin mai toate cafenelele cu bezele și alte nebunii, ci strict spumă de lapte cu scorțișoară);

• în fiecare dimineață ne rezervăm timp pentru iubire în pat, noi două. Iar seara adormim îmbrățișate (sper ca acest obicei să dureze mult 🤭);

• în fiecare zi parcăm mașina mai departe de grădiniță pentru a avea un drum de 5-10 minute de re/conectare după, dar și înainte să o luăm de la grădi. Despre acest obicei am aflat din cursul Uraniei despe adaptarea la grădiniță. Este unul dintre obiceiurile implementate conștient. Dpdv emoțional pentru ei este foarte importantă tranziția făcută astfel. Desprinderea este mai lină, iar reconectarea mai autentică decât dacă doar am lua copilul din fața grădiniței, l-am urca direct în mașină și ar urma un drum în care ați schimba câteva vorbe abia zărindu-vă prin oglinda retrovizoare;

• legat de ce am spus mai sus e și următorul nostru obicei, la fel, implementat conștient, care continuă ce a început următorul: reconectarea de după orele petrecute separat. În fiecare zi după grădiniță îi aducem Clarei fructe pe care le mâncăm împreună în mașină, după drumul făcut pe jos până acolo și povestim cum ne-a fost ziua tuturor. Stăm vreo 15-20 minute astfel după care se urcă în scaunul ei și plecăm spre casă;

• Seara, în pat, Emilian îi spune “Povestea zilei de astăzi”, ea completându-l de multe ori în timp ce eu o mângâi în liniște sau cu pian pe fundal;

• obiceiul acesta ne aparține mie și soțului meu: în fiecare săptămână, într-una dintre zilele în care o ducem împreună la grădi, eu și Emilian ne oprim după la cafea și stăm o oră în energie de recunoștință;

• vineri mâncăm în oraș de dinainte să apară Clara. Obiceiul s-a creat acum 4 sau 5 ani, la una dintre aniversările relației noastre;

• sâmbătă se pictează pe față cu 20 lei din bugetul ei de weekend. Alte plăceri rotește, pictatul nu;

• duminică Emilian face omletă. Cu ouă de curte sau bio și multe multe legume. Atunci e și singur zi când eu (și Clara) fac(em) cafea și mâncăm împreună pe terasa daca vremea ne permite. Bine, în ultimele luni nu s-a mai pus problema de terasă pentru că mi-ar fi imposibil să mă aplec la măsuța mică de acolo cu ditai burtica;

• tot duminică mâncăm înghețată. Artizanală. Mereu din același loc. Ea jumătate de cupă în cornet, Emilian cealaltă jumătate de cupă + încă una, iar eu două sau trei cupe;

• la cumpărături ea scanează produsele la casele self și tot ea plătește cu telefonul, ia bonul și deschide cu acesta portița să ieșim;

• în weekend, când mergeam să luăm legume și fructe de la piața Artizante mânca din fructele de pe tarabă, din roșiile Cherry expuse, poate lua o nucă sau o prună uscată, iar apoi mergea la doamna cu brânza care îi dădea mereu o bucata mare. De ceva timp, de când comandăm de la Sol și Suflet n-am mai fost la Artizante. Luăm doar fructe de la standul lor din Shopping City;

• când ajungem în Dr. Max mereu se descalță și se întinde pe canapea, iar când mergem la Carrefour, în Shopping City, se oprește întâi la magazinul de animale să vadă iepurașii, iar apoi se plimbă 5 minute cu două dintre trotinetele pentru testare dintr-un magazin de jucării.

Există, bineînțeles, și alte rutine pe care le are. O ordine a lucrurilor făcută dimineața, alta seara și așa mai departe. Însă cele care aduc doar plăcere și conectare mi se par la fel de importante. Le aveți și voi pe-ale voastre?

P.s.: nu pot să nu observ sticla de plastic cu apă a Clarei din filmare și să nu mă bucur când îmi dau seama că renunțarea la plastic pe cât putem noi de mult este un lucru pe care l-am adoptat de mai bine de jumătate de an (filmarea este de iarna trecută). Acum Clara are sticla ei de inox din care bea apă, la fel și eu, acasă avem doar pahare de sticlă sau inox, caserolele sunt din sticlă și, pe cât putem să ne ferim de plastic și microplastic o facem. Cât ține de noi. Că e cam rău ce se întâmplă cu el – e un podcast bun despre asta al doctorului Mihail cu Dr. Radu Țincu pe YouTube. Vi-l recomand.