Dacă ai ști că ai puterea să crești în copilul tău adultul ideal, ai face-o?

Nu vei putea să modelezi dorințele, emoțiile, aspirațiile niciunui om, chiar dacă este copilul tău. Dar ghici ce? Le poți modela pe ale tale, ceea ce este aproape același lucru, doar cu un rezultat mai eficient.

Tot timpul am crezut în ideea că viața de după primul copil poate fi cea mai bună oportunitate de creștere pentru părinții care adoptă parentingul conștient. Înțelegând faptul că puii nu fac ce li se spune să facă, ci mai degrabă ce văd și simt în jurul lor, propulsează așteptările părinților spre ei înșiși. Să ne modelăm pe noi în acei adulți pe care i-am admira și pe care ne-am dori să îi vedem în copiii noștri. Dacă vrem ca ei să citească, să ne facem văzuți de ei atunci când citim. Dacă vrem ca ei să mănânce sănătos, să luăm mese sănătoase în familie. Constant. Dacă vrem ca ei să aibă grijă de corpul lor, să avem grijă de al nostru. Dacă vrem să trăiască la modul conștient, să trăim noi conștient și să ne facem gândirea vizibilă, spunându-le ce simțim, cum simțim, cum ne bucurăm de soare, de ploaie, de jazz-ul din boxe, cum ne relaxăm când ne simțim agitați și cum respirăm profund atunci când simțim în corp să o facem.

@Dr.VanessaLapointe a întrebat sala, la ultimul eveniment la care am participat, cum vă doriți să fie copiii voștri. Am gândit răspunsul “fericiți”, dându-mi apoi seama că viața nu este numai despre fericire și nici nu trebuie să fie. E necesar să învățăm să trăim tot spectrul de emoții și să simțim durerea, dezamăgirea, frustrarea, furia, pentru a învăța să le integrăm. Să nu băgăm sub preșul timpului tot ce simțim și nu ne place, sperând ca timpul să vindece. Timpul vindecă doar trecând prin experiențe, nu peste ele. Altfel ne întoarcem în momente prin terapie și e nevoie să metabolizăm pierderile la alt nivel.

Întorcându-mă, să înțelegem faptul că fiecare dintre copiii noștri este o ființă unică și nimeni nu ne aparține, nimeni nu ne datorează nimic și nimeni nu are obligația de a ne satisface fanteziile cu privire la o viață ideală, sunt gânduri de luat în bagajul de pe drumul maternității încă de la început.

Să nu plecăm cu așteptări asupra viitorului unui copil, ci să ne concentrăm pe a fi cea mai bună versiune a noastră pentru a inspira, motiva și atât. Decizia referitoare la ce îi va plăcea și ce nu, stă la copil, ca individ unic.

Noi doar putem fi aici, în cea mai bună versiune a noastră a acelei zile, arătând cum facem față emoțiilor, cum alegem să ne petrecem timpul liber, cum ne trăim viața în spectrul ei larg și cum ne clădim relațiile cu cei din jur, dar mai ales cu noi înșine.