Clara și Aris. Frumoase nume și-au ales copiii noștri. Pentru că le-am simțit, nu le-am decis noi.

Clăruța/Clarita/Clărișoara. Not. Mi se face pielea de găină doar când aud. N-am diminutivat niciodată numele Clarei. Cumva am simțit să folosim numele așa cum este. Clar, simplu, puternic.

Copiii noștri au doar un nume și, la fel ca pentru ea, pentru Aris am simțit un nume din două silabe, puternic și neîntâlnit peste tot. Nu știam care va fi. A venit el la noi, în urma unei meditații din care am ieșit cu el în minte și am știut că venise momentul să-l aflu. Căutasem în zeci de liste nesimțind niciun nume. “Aris” nu fusese în niciuna dintre ele, dar am știut atunci că e numele lui. I-am dat mesaj lui Emilian și i-am spus cum îl cheamă. “Nu te întreb dacă îți place, ci îți spun că ăsta e.”. Apoi am descoperit inclusiv că aveam salvat din 2023 în telefon un tatuaj cu o ramură de măslin. Noi ne-am propus să facem un tatuaj pentru fiecare copil al nostru, iar numele fiului nostru e grecesc. Cunoaștem o singură Clara și un singur Aris printre copiii din jurul nostru. Pe ei. Copiii noștri.

Măi, dar cumva, în sarcină, Aris a devenit “Arisul” pentru că Clara a simțit să-l alinte așa, iar după ce s-a născut a devenit inclusiv “Arisuc”. Și deși nu aș fi acceptat diminutivările astea de la bunici, de exemplu, venind de la Clara sună altfel. Așa că Aris cel puternic este Arisul/Arisuc doar la noi acasă. Și nu pot să spun că îmi displace. Dar, repet, DOAR LA NOI ACASĂ, între noi patru, în iubirea din intimitatea noastră. Altfel cred că aș simți că ni se încalcă spațiul personal, iar lui că i se minimizează forța interioară. De ce simt asta? Sigur vreo convingere limitativă sau vreo traumă ascunsă pe undeva. Dacă sap găsesc răspunsul cu siguranță. Tot ce ne deranjează de fapt este ceva ce trebuie rezolvat în noi. Altfel nu ne-ar fi trigger.

Copiilor mei le spun în multe alte feluri. Sunt “dragostea vieții mele”, “sufletul meu”, “puiul mamii”, “suflet”, “minune”, “gogoașă/gogoș”, “iubirea sufletului meu”, “pisică” și cum mai simte sufletu-mi plin de cea mai mare iubire din lume să le spună. Minunată dragostea asta! Imposibil de povestit și indescriptibil de puternică.