Am postat azi un Reel pe care îl las aici.
Voiam inițial să vă vorbesc despre faptul că e important să avem noi meniul pe care dorim să-l aibă copilul, dar mi-am dat seama că am povestit despre asta de suficient de multe ori, așa că o să dezvolt ce-a zis Clara la final: “Mâncarea se duce pe tubul digestiv”.
Nu ne-am restricționat niciodată vocabularul în interacțiunile cu ea pentru că “e mică și nu înțelege” sau că anumite cuvinte sau subiecte ni s-au părut prea grele pentru ea.
Dacă ai fost interes am vorbit despre orice și i-am explicat de toate cele. I-am luat cărți de “anatonie” pentru vârsta ei (ex.: “Primii pași în știință – Corpul tău), o planșă cu stickere reutilizabile și i-am povestit despre sistemele corpului și cum funcționează ele, iar faptul că știe că mâncarea trece prin tubul digestiv face parte din achizițiile informaționale. I-am povestit despre cum odată mestecată se transformă în bol alimentar (lucru pe care mi l-am adus aminte din școală) și despre tot drumul ei până la finalul sistemului digestiv când iese caca.
Având creierașul ca un burete nu am vrut să îi limitez posibilitatea de a învăța despre orice o interesează sau despre orice se ivește ocazia să îi povestesc. Iar cu termenii cred că pentru ei cuvântul “tibie” poate să fie la fel de ușor precum “cutie”. De ce să îl folosesc pe unul și pe celălalt nu? Doar pentru că în programa școlară se învață despre sistemul osos uman abia la liceu? La fel cum a fost cu literele. Dacă a fost interes, de ce să nu le învețe la doi ani și să aștepte până în clasa I când se face asta? Știe și poziții de balet de la mama, când merge la orele ei cu copiii (“Passé deschis, Passé întins”, cum zice prin casă când face “studii”).
Am mai vorbit cu ea despre dezvoltare personală (asta cel mai mult), dezvoltare financiară, reproducere (avem cartea “Unde s-a ascuns Pișpirel), sex (a găsit o carte de Kama Sutra la o cazare unde am stat în Craiova și i-am povestit că așa se fac copiii), menstruație și secreții vaginale (mi-a văzut absorbantele normale și cele zilnice și a întrebat, iar când eram la toaletă în timpul menstruației și l-a întrebat pe Emilian ce fac, chiar el i-a povestit puțin), despre lucruri legate de medicină (boli, bacterii, virusuri, vaccin, medicamente etc.), despre moarte (atunci când a murit câinele alor mei), despre intimitate și limitele pe care trebuie să le pună cu privire la corpul ei (super recomand cartea “E corpul meu, eu decid”), despre instrumentele unei orchestre simfonice (cu “Orchestra animalelor” – știe diferența dintre clavecin și pian, de exemplu – eu am terminat unmb-ul, pentru cine nu știe această informație 🤭), despre mersul la școală etc. Toate astea folosindu-ne de cărți pentru vârsta ei.
Da, există cărți despre orice, slavă Domnului. Pe toate cele ce le avem le găsiți în Highlight-ul “Cărțile Clarei”. E un highlight pe care îl consider foarte valoros și care e actualizat în timp real, de fiecare dată când luăm cărți noi pentru Clara.
Leave A Comment