La final de februarie 2023 am făcut mastită. După șase luni de alăptat exclusiv la sân. Nu știu de ce s-a întâmplat, nu știu cum s-a întâmplat. Am doar o bănuială. Cert e că a apărut brusc și a dispărut la fel de brusc.

S-a întâmplat totul foarte rapid și nici n-am avut timp să îmi dau seama ce m-a lovit.

Am venit de-afară cu Clara și, înainte să o pun la sân pentru somn am simțit două gâlme mici în partea exterioară a sânului drept. Am zis că s-o fi strâns lapte acolo, deși sânul nu era plin plin. Puțin ciudat, dar nu m-am îngrijorat deloc. Se mai întâmplă.

Am pus-o pe Clara la sân și la nici jumătate de oră după ce a adormit la mine în brațe, l-am trimis pe Emilian după varză. Sânul se angorjare brusc și destul de puternic, chiar dacă fusese proaspăt golit de Clara cu puțin timp înainte.

Am ținut varză zdrobită în burtieră toată noaptea, iar a doua zi am constatat cu stupoare că sânul era în continuare angorjat și nu se înmuia oricât lapte ar fi extras Clara din el. Am sunat-o pe Silvia Moise, consultantul meu în alăptare, și am ajuns la concluzia că avem de-a face cu un canal înfundat. Așadar, am luat lecitină, vitamina C, am făcut masaj și am aplicat căldură umedă. Fără rezultat.

La două zile de la debut m-am programat de urgență la medicul meu ginecolog, cel cu care am născut. Lucrurile nu evoluau înspre bine deloc. Inflamația nu ceda cu nimic din cele de mai sus.

Am ajuns în câteva ore la Sanconfind și concluzia a fost clară: mastită.

Am început imediat tratamentul cu antibiotic (+probiotic – Bio-Active Acidophilus – recomandat în astfel de afecțiuni), antiinflamatoare orale (Nurofen & Panadol alternativ) – toate compatibile cu alăptarea, am aplicat și antiinflamator local, comprese cu rivanol, căldură umedă (de câte ori simțeam nevoia) și muuultă gheață.

Pe Clara am pus-o în continuare la sân, într-o poziție în care bărbia ei să fie pe direcția canalului înfundat. Astfel, puterea de supție mare pe care o aplică în zona respectivă ajută la drenare.

După primul antibiotic, la câteva ore după ce am ajuns acasă de la control, Inflamația s-a extins și mai mult, lucru care m-a speriat destul de rău. Aici a intervenit din nou Silvia care, ca deobicei, a stat cu mine în telefon atât cât am avut nevoie pentru a mă liniști și a-mi răspunde la toate întrebările pe care le aveam.

Citind ultimul articol medical apărut pe tema asta (Academy of Breastfeeding Medicine Clinical Protocol #36: The Mastitis Spectrum, Revised 2022) și aflând că, practic, nu există un tratament specific pentru desfundarea canalului care a provocat inflamația, teama mea cea mai mare a fost că o pot da în abces mamar. Iar acolo e nevoie de incizare. N-a fost cazul și am înțeles că se ajunge destul de rar în acea situație.

A doua zi dimineață lucrurile erau la fel de inflamate ca și cu o seară în urmă. Am continuat tratamentul. Parcă, pe la prânz simțeam o oarecare ameliorare, dar mică. Ei bine seara, undeva în jur de ora 21, brusc (cel puțin așa mi s-a părut mie), sânul a revenit la normal. Nu îmi venea să cred. Eram șocată, efectiv, cum se retrăsese toată inflamația.

Am rămas cu o senzație ca de vânătaie puțin dureroasă în zona canalului înfundat, care a trecut în câteva zile, cu o producție de lapte ușor scăzută în sânul problematic (dar nu de speriat – poate dura câteva săptămâni fiind un efect normal) și cu o perlă de lapte pe mamelon cu care mă chinui și acum, nereușind absolut deloc să scap de ea, perlă ce este destul de dureroasă. Au trecut trei săptămâni de la episod și, înafară de perlă, lucrurile sunt reglate.

Am continuat tratamentul cu antibiotic până l-am terminat (7 zile) și, de asemenea, am luat în continuarea lecitină, vitamina C și am administrat local gheață tot până la terminarea antibioticului.

Bănuiala mea cu privire la motivul pentru care mi s-a înfundat canalul, este următoarea: de ceva săptămâni Clara doarme cu noi în pat. Leagă 12 ore de somn pe noapte, cu o pauză de schimbat scutecul (mai mult adormită) pe la 3 și cu sânul la dispoziție oricând, ea mâncând în somn. Eu dorm pe partea dreaptă. Ei bine, când Clara sugea noaptea de la sânul drept, totul era în regulă. Când îi dădeam sânul stâng, în schimb, o făceam aproape la fel de adormită ca și ea și, nevrând să mă trezesc prea tare, mă aplecam cât să ajungă ea la sânul stâng, presând sânul drept. De multe ori adormeam așa și cred că poziția de somn a fost problema. Mastita apare de la sutiene prea strânse, lovituri, golirea ineficientă a sânului etc. Așadar, concluzia mea este că am presat sânul, iar, la un moment dat, laptele s-a blocat acolo.

Bineînțeles că acum dorm pe spate, doar puțin aplicată spre dreapta, iar când îi dau Clarei noaptea din sânul stâng, las comoditatea și somnul și mă ridic, efectiv, stând pe cot.

Am ținut neapărat să vă povestesc episodul ăsta în speranța că vă ajută informațiile. Nu ignorați inflamațiile sânului, ascultați-vă corpul și mergeți la medic. Alăptatul nu trebuie să doară. Cereți ajutor de câte ori aveți nevoie. Ah, și NU întrerupeți alăptarea! Sunt studii care confirmă faptul că laptele nu este afectat de mastită ci, din contră, alăptatul ajută la drenarea sânului.

Sper să scap și de perla de lapte curând și să continui drumul alăptării lin, fără alte impedimente, bucurându-mă în continuare de cea mai frumoasă conexiune cu fiica mea.