Au trecut aproape două luni… Nu-mi vine să cred. Două luni de “Ms. & Mrs. Paraschiv”. Am postat articolul cu cinematicul și “Behind the scenes”-ul cununiei noastre civile zilele trecute, așadar, fără alte introduceri, vreau foaaarte rapid să vă spun din ce au fost compuse ținutele noastre, ale amândurora.

Vreau să fac o listă scurtă la început, după care să vă spun câte ceva pe ici pe colo. Vă las mai jos, în cadrul numelor firmelor, și link către produs acolo unde acesta există.

Rochia mea, după cum v-am spus, este de la Atmosphere. Am vrut o rochie simplă și nu cred că aș fi putut găsi una mai potrivită. M-am simțit extraordinar de bine în ea din toate punctele de vedere. Este dintr-un materiale elastic, lăsată pe umeri, decolteu adânc, despicată pe picior, căptușită, cu închidere cu fermoar la spate și franjuri de mărgele albe pe crăpătură. Nu are cupe. Vine la pachet cu un cordon detașabil pe care eu nu l-am purtat. Rochia mea este mărimea 34, ca idee. O găsiți pe site la 449 lei. Vă las fotografiile de prezentare din site, deși, cel mai bine vă dați seama de ea pe mine.

După sandale am alergat mult. Am căutat peste tot o pereche albă, simplă de tot, cu toc înalt, cui, fără platformă, cu barete subțiri și, încă o dată, SIMPLE. Nu găseam nimic. Port 35, ăsta cred că este un aspect important. Toate site-urile și toate magazinele fizice erau lipsite de ce îmi doream eu. Nu voiam nici să investec foarte mult, mai ales că știam că nu au cum să fie unele dintre cele mai comode sandale, date fiind caracteristicile pe care eu le voiam. Până la urmă, cele pe care le-am luat au fost singurele, dar singurele care îmi îndeplineau criteriile. Am stat puțin pe gânduri pentru că au fost mai mult decât rochia și din principiu nu voiam să le iau, dar nu aveam alternativă. Sandalele sunt Musette. Bella A72 este modelul. V-am pus link-ul către cele roșii, singurele încă disponibile. Sunt din piele lăcuită, cu toc subțire și înalt de 10cm. Așa cum mă așteptam nu au fost cele mai comode. Purtându-le atunci pentru prima oară și filmând multe cadre de mers și stat în picioare cred că în jur de două ore per total, cu tot cu ceremonia, mi-au lăsat amintire niște bătături de toată frumusețea cu care m-am luptat vreo trei săptămâni pline cu Baneocin pudră după (apropo, face minuni). Sunt și foarte înalte, tocul este foarte subțire și nu există platformă (de altfel, exact cum le-am vrut, însă e imposibil să existe o sanda cu astfel de specificații și să fie și comodă). Cert este că m-a interesat foarte mult partea estetică, iar “Baba suferă la frumusețe!” mi se aplică în general, așa că…

Am luat, bineînțeles, și o pereche de saboți de schimb, cu toc mic, și am vrut neapărat saboți ca să fiu sigură că mi se va atinge pielea cât de puțin posibil, preconizând ce îmi vor face sandalele. Abia am reușit să ajung până în cameră să fac switch-ul după ceremonie. M-au rupt. Abia mai mergeam. Imaginați-vă cam cum eram, dacă nici măcar la poze nu mai voiam să stau.

Cert e că sunt superbe și nu regret că le-am luat. Am uitat, culmea, să salvez fotografiile de prezentare din site, de pe musette.ro, lucru pe care îl fac, pentru articolele de fashion, de absolut fiecare dată când îmi cumpăr orice articol vestimentar de oriunde. Am doar una singură, pe care am salvat-o pentru folderul meu din telefon de gestiune pentru încălțăminte (da, am așa ceva pentru a nu uita tot ce am). Acum, după cum v-am spus și mai sus, doar cele roșii mai sunt disponibile, iar fotografiile cu cele albe nu mai există pe tot internetul (și am căutat bine de tot). Le-am trimis un mail pentru a-i ruga să mă ajute cu mica mea mare problemă, însă nu am reușit să fac rost de fotografii, așa că vi le las aici pe cele cu sandalele roșii, pentru a vedea modelul mult mai detaliat. Sunt identice. Diferă doar culoarea.

Cerceii mari cu perle sunt Oana Savu Creations și i-am primit de la ea aum mult timp, dar mi s-au părut atât de potriviți…

(Cei mici, din găurile suplimentare, sunt cercei simpli, cu perle, luați de la o bijuterie de argint oarecare.)

Buchetul face parte din ținută, nu? L-am făcut la Diana Oprea, la Effloresce. Este un atelier de flori în bloc cu noi, la parter. Am mers la câteva florării cu ideea buchetului, iar Diana mi-a inspirat cea mai mare încredere. Și cea mai aproape de casă, ca bonus. Buchetul a fost 250 lei și a fost superb! Cu greu am renunțat la el după o săptămână și de privit zilnic cum, din a 5-a zi – aproximativ – începe să se usuce. Am făcut ședința foto la trei zile după cununie, iar de sâmbătă la prânz, când am ajuns acasă, până marți la poze, l-am ținut în frigider, într-o vază cu apă, să îl păstrez cât mai bine. Înafară de bujorii de pe margini care se deschiseseră mult încă dinainte de introducerea în frigider, buchetul a fost intact la ședința foto. Mulțumesc tare, Diana! Încă o dată, și aici!

În mijloc aveți modelul dat de mine, iar în laterale, bijuteria mea, în fotografiile făcute de Diana. Mai jos, sunt două fotografii din cadrul ședinței noastre de după cununie.

Terminând în glorie (cu buchetul) de bifat toate articolele ținutei mele, trecem la Emilian.

Cămașa lui este Zara, iar acum nu mai este disponibilă. A fost 129,90 lei. Am căutat în multe magazine, de toate rangurile, însă una să ne placă mai mult ca asta n-am găsit. Materialul este extraordinar de fin și puțin elastic. Cămașa este slim fit, iar gulerul se prinde cu doi nasturi ascunși, pentru fixare. Țesătura nu absoarbe căldura și protejează de soare, conform informațiilor de pe site. Emilian și-a suflecat mânecile.

Pentru pantaloni și curea n-am găsit fotografii detaliate în online, însă ceasul este preferatul meu dintre toate ceasurile lui. I l-am făcut cadou anul trecut de ziua lui și este din lemn de abanos, piatră, argint și piele. V-am lăsat link către el în lista de mai sus. Este “un clasic modernizat”, așa cum e descris pe site-ul celor de la Plantwear.

Ajung la finalul articolului de față cu pantofii pe care i-a purtat soțul (wow, “soțul”) meu la cununia noastră civilă. O pereche găsită întâmplător online, căutând pur și simplu “pantofi verzi bărbați” și singurii, de altfel, care ne-au plăcut. Și am căutat mult și aici.

Pantofii sunt făcuți în România, la Suceava, din piele naturală și au ciucuri decorativi. Vi-i las mai jos odată încălțați de Emilian (pozând lângă sandalele meie) și odată în fotografiile de prezentare de pe site-ul celor de la Demalis.

Thank you for your attention și ne vedem săptămâna viitoare cu alt articol din categoria “Fashion” și cu un vlog pe YouTube, pare-mi-se.

Kisses!